Stres profesional si burnout in cazul cadrelor medicale (studiu)

Practicarea unei meserii din domeniul medical este foarte solicitanta. Stresul se datoreaza faptului ca personalul medical trebuie sa raspunda nevoilor pacientilor si a familiilor acestora intr-un timp foarte scurt, iar cunostintele si procedurile medicale includ, uneori, limitari si incertitudini. Orice erorare sau greseala vine cu un cost uman foarte mare, poate pune in pericol viata unui pacient si, de foarte multe ori, este ireversibila. Mai mult decat atat, munca de noapte, munca in schimburi si ore prelungite de lucru sunt foarte frecvente in domeniul profesiilor medicale.

Un numar foarte mare de studii a indicat faptul ca expunerea pe termen lung la stres profesional poate duce la sindromul psihologic de „burnout” sau epuizare. In societatea moderna, stresul legat de locul de munca si epuizarea sunt aspecte importante pentru profesionistii din domeniul sanitar. Burnout-ul nu numai ca pune in pericol sanatatea si echilibrul mental al cadrului medical, dar este asociat cu erori medicale semnificative si un act medical de slaba calitate.

Factorii care determina burnout-ul profesional al cadrelor medicale:

• moartea si suferinta pacientilor;
• conflicte cu colegii si superiorii;
• instruirea neadecvata;
• lipsa suportului social;
• volumul de munca excesiv;
• incertitudinea cu privire la un tratament prescris;
• presiunea datorata timpului;
• salarizare necorespunzatoare;
• conflict intre cariera si familie;
• activitati de cercetare si de predare.

Primul studiu asupra epuizarii profesionale (burnout) care afecteaza principalele categorii de cadre medicale dintr-un spital, nu doar medici sau asistente medicale, a fost realizat la spitalul universitar din Tainan, Taiwan in 2014. S-a dorit determinarea ponderii si a factorilor care determina burnout-ul pe fiecare categorie profesionala in parte.

Un total de 1.329 de profesionisti din domeniul medical au fost recrutati sa participe la studiu, si toti participantii au completat zilnic un chestionar electronic.

Cele cinci profesii medicale incluse in studiu si numarul participantilor au fost:

• medic – 101 de persoane
• asistent medical licentiat – 68 de persoane
• asistent medical – 570 de persoane
• tehnician medical – 216 de persoane
• personal administrativ – 374 de persoane

Chestionarul electronic a colectat informatii socio-demografice (sexul – 82,8% femei, varsta – grupa majoritara 30-39 ani, varsta medie 38,3 ani, nivelul de educatie – studii superioare 83,1%, si starea civila – 62,5% casatoriti), conditiile de munca, nivelul de epuizare si de stres profesional, stilul de viata, personalitatea si istoricul medical. Conditiile de munca au inclus vechimea in pozitia curenta, ore de lucru pe saptamana, lucrul in schimburi. Factorul „stil de viata” a inclus orele de somn in fiecare noapte, dieta sanatoasa (legume si fructe in fiecare zi), timpul petrecut pentru activitati fizice pe saptamana si fumatul.

Rezultatele studiului au aratat ca:

• Femeile au avut scoruri semnificativ mai mari de epuizare personala si profesionala decat barbatii dar nu si burnout in relationarea cu pacientii.
• Personalul mai in varsta a avut scoruri semnificativ mai mici de epuizare decat personalul mai tanar pe toate cele trei dimensiuni ale burnout-ului.
• Printre profesiile medicale, asistentele medicale si asistentii medicali licentiati au avut cele mai mari scoruri de burnout.
• Exista o corelatie direct proportionala intre burnout si supraimplicarea cadrelor medicale.
• Si o corelatie invers proportionala intre burnout si suportul social.

Din punct de vedere al burnout-ului, rezultatele pentru cele cinci profesii medicale au fost: asistente medicale (66 %), asistenti medicali licentiati (61,8 %), medici (38,6 %), personal administrativ (36,1 %) si tehnicieni medicali (31,9 %). Analiza acestor rezultate a aratat ca tensiunea de la locul de munca, supraimplicarea si sprijinul social redus au determinat majoritatea variatilor gradului de epuizare.

Cu toate ca, multe studii au discutat despre situatia de stres si epuizare pentru medici si asistente medicale, acesta a fost primul studiu cu privire la alte profesii medicale, cum ar fi asistentii medicali licentiati, tehnicienii medicali si personalul administrativ, care lucreaza impreuna ca o echipa in spitale .

Scopul studiului a fost investigarea si compararea ponderii stresului si epuizarii profesionale intre diferitele profesii medicale dintr-un spital. Un alt scop a fost explorarea factorilor care contribuie la epuizare in randul profesiilor medicale.

Recomandarea studiului a fost ca programele pentru reducerea stresului profesional al cadrelor medicale sa se concentreze asupra profesionistilor tineri, iar strategiile de interventie trebuie sa fie atat individuale cat si de grup. Acestea includ formarea de abilitati de comunicare, de gestionare a timpului si a stresului, grupuri de sprijin senior – junior, un program de lucru adecvat, venituri salariale decente, un mediu de lucru sanatos.

Va recomandam sa cititi:

• Intimidarea si agresivitatea intre cadrele medicale
• Influenta relatiei medic – asistent medical in calitatea actului medical (studiu)
• Evaluarea spitalelor din Romania de catre asistentii medicali