Curatarea zapezii cu lopata si riscul unui atac de cord

Curatarea locului de parcare sau a cailor de acces dupa o ninsoare abundenta sau in plina furtuna de zapada, este un exercitiu fizic foarte solicitant. Este ca si cum ati incepe un program de ridicat haltere, la temperaturi de inghet, fara nici o pregatire.

Curatarea zapezii tinde sa fie o activitate „orientata pe obiectiv”. Poate din mandrie, incapatanare sau doar naivitate, mai ales barbatii continua pana la finalizarea deszapezirii, de multe ori cu riscuri pentru propria sanatate.

Foarte multe persoane care curata zapada cu lopata, nu au un program regulat de exercitii fizice. Ridicarea lopetii si mutarea a zeci de kilograme de zapada, mai ales dupa ce timp de luni intregi nu au efectuat efort fizic, supra-solicita inima.

Cum este afectata inima de curatarea zapezii

Deszapezirea cu lopata poate provoca cresterea brusca a tensiunii arteriale si a frecventei cardiace, sangele poate forma mai usor cheaguri, iar alimentarea cu sange a organelor vitale este perturbata. Aerul rece poate provoca constrictia vaselor de sange si scaderea cantitatii de oxigen care ajunge la inima. Toti acesti factori, impreuna, determina supra-solicitarea inimii si pot sa declanseze un atac de cord cu potential letal.

Atunci cand un cheag de sange se formeaza in interiorul unei artere coronare (un vas care alimenteaza inima), se poate bloca complet fluxul de sange catre o parte a inimii. Fiind lipsite de oxigen si nutrienti vitali, celulele musculare ale inimii incep sa nu isi mai indeplineasca functiile, si apoi mor. In termeni medicali, acest fenomen se numeste infarct miocardic sau sindrom coronarian acut, dar majoritatea persoanelor il denumesc atac de cord.

Semnele clasice ale unui infarct sunt o durere acuta in piept, dificultati de respiratie, durere care radiaza pana la umarul stang si in jos pe bratul stang, transpiratie rece. Alte semne, la fel de comune, includ durerea maxilarului, dureri in partea de jos a spatelui, oboseala inexplicabila, greata, sau anxietate.

Chiar si mersul pe jos prin zapada mare, mai ales daca persoana este mai in varsta sau nu are o forma fizica buna, pot prezenta riscuri pentru sanatate.

Cercetatorii au descoperit ca persoanele peste 55 de ani prezinta un risc de patru ori mai mare decat cele tinere de a experimenta probleme cardiace in timp ce curata zapada. Barbatii fiind expusi unui risc de doua ori mai mare decat femeile.

Persoanele care prezinta un risc crescut de infarct in timpul activitatilor in aer liber rece sunt:

• cei care au un atac de cord antecedent
• cei cu boli cardiace
• cei cu hipertensiune arteriala sau colesterol ridicat
• cei cu diabet zaharat
• fumatorii
• cei cu un stil de viata sedentar

Persoanele care au boala arterelor coronare nu ar trebui sa curete zapada cu lopata.

Prevenirea atacului de cord cauzat de deszapezire

Ce trebuie sa faceti inainte de curatarea zapezii cu lopata:

• Evitati deszapezirea imediat dupa ce v-ati trezit, cele mai multe atacuri de cord au loc dimineata devreme, cand sangele este mai predispus la coagulare (asteptati cel putin 30 minute)
• Nu mancati o masa grea inainte (sau dupa) cu 30-60 de minute de curatarea zapezii cu lopata, atunci sangele este directionat prioritar spre stomac
• Incalziti muschii inainte de a incepe deszapezirea, mergeti pe jos cateva minute
• Nu beti cafea si/sau nu fumati cel putin o ora inainte si o ora dupa, sau in timpul pauzelor de dat cu lopata
• Acestea sunt stimulente si cresc tensiunea arteriala si ritmul cardiac

Ce trebuie sa faceti in timpul deszapezirii cu lopata:

• Utilizati o lopata mai mica, este preferabil sa fie mai multe sarcini mici decat mai putine si grele
• Incarcarea cu prea multa zapada a lopetii afecteaza atat muschii spatelui, cat si coloana vertebrala
• Incepeti incet si faceti pauze frecvente, la fiecare 15-20 de minute
• Folositi lopata si pe partea dreapta, si pe partea stanga a corpului
• Beti multa apa pentru a evita deshidratarea
• Imbracati-va in straturi pentru a evita hipotermia (temperatura scazuta a corpului) sau supraincalzirea
• Acoperiti-va capul si gatul (50% din caldura corpului este pierduta prin cap si gat)
• Acoperiti-va gura, respirarea aerului rece poate provoca angina pectorala sau poate declansa probleme de respiratie
• Incercati sa impinge zapada din drum, mai degraba decat ridicarea ei
• Flexati genunchii, mai degraba decat sa supra-solicitati spatele
• Pastrati greutatea zapezii si lopata cat mai aproape de corp
• Atunci cand este posibil, impartiti deszapezitul in mai multe reprize
• Fiti atenti la semnele de avertizare ale unui atac de cord, ameteli, lipsa aerului, sau daca aveti senzatie de apasare sau de arsura in piept, gat, brate sau spate

Daca vi se pare ca aveti simptomele unui atac de cord, sunati de urgenta la 112.

Exista si partea buna pentru cei care planuiesc sa se lupte cu nametii. Pe langa bucuria zapezii proaspete, atunci cand este facuta corect, deszapezirea constituie un bun antrenament fizic. Curatarea zapezii timp de 15 minute constituie o activitate fizica moderata, similara cu mersul a 8 km pe bicicleta sau cu 20 de minute de inot.