Curatarea zapezii cu lopata si riscul unui atac de cord
7 ianuarie 2017
Sindromul de oboseala cronica
6 februarie 2017
Dotarile cu echipamente ale unui spital si accesul la un tratament corespunzator pot face diferenta dintre viata si moarte pentru multi pacienti.
Aceasta este si concluzia unui studiu publicat in Marea Britanie, in British Journal of Surgery.
Studiul a avut ca punct focal interventiile chirurgicale de urgenta, acestea inregistrand ponderea cea mai mare a mortalitatii comparativ cu alte tipuri de interventii chirurgicale.
Studiul a analizat cazurile a peste 350.000 de pacienti din 145 de spitale de stat, cu diferite grade de dotare. Ratele mortalitatii pentru interventiile chirurgicale de urgenta cu risc ridicat au fost analizate prin prisma deceselor inregistrate in primele 30 de zile de la interventie.
Ratele mortalitatii au variat semnificativ in functie de nivelul de dotare al spitalelor, de la 9,2 % la 18,2 %, practic, pacientii internati in spitale care se confrunta cu lipsa de echipamente si alte resurse necesare sunt expusi unui risc de deces de doua ori mai mare.
Supravietuirea pacientului nu depinde doar de reusita interventiei chirurgicale in sine. Ingrijirea pacientului este intotdeauna un proces multi-dimensional, de aceea, gradul de dotare al spitalului cu echipamente, medicamente si personal medical calificat joaca un rol post-operator esential. De multe ori, pacientul operat cu succes se loveste de numarul insuficient de paturi in unitatea de terapie intensiva sau accesul deficitar la departamentele de radiologie.
Din datele analizate, spitalele care au avut acces si au utilizat cele mai multe echipamente medicale de ultrasunete si scanare tomografica computerizata (CT) si au avut mai multe paturi la terapie intensiva, au inregistrat rate mai mici ale mortalitatii.
Regretam faptul ca date similare pentru Romania sunt greu de gasit, rezultatele ingrijirilor medicale fiind destul de rar analizate, mai ales ca suntem in continuare una dintre tarile cu cele mai mari rate de spitalizare din Uniunea Europeana si din lume.
In Romania, termenul de “mortalitate evitabila” este … evitat sau putin cunoscut, inclusiv de specialistii din sistemul sanitar. Decesele evitabile sunt decese premature ( inaintea varstei de 65 de ani) care pot fi influentate prin ingrijiri medicale sau prin actiuni de promovare a sanatatii.
In 2012, in Romania, ponderea deceselor evitabile era de 53%. Diagnosticele cu cel mai mare numar de decese, in functie de sexul pacientilor si modul de influentare, erau:
Afectiuni care in multe state ale Uniunii Europene sunt aproape eradicate continua sa afecteze un numar mult prea mare de romani. Multe ar putea fi prevenite si controlate printr-un sistem sanitar public eficient, inclusiv multe dintre bolile transmisibile. Ironic, in decembrie 2011, Spitalul Clinic de Dermato-Venerologie “Scarlat Longhin” din Bucuresti – unic in tara prin profilul sau – a fost inchis in urma retrocedarii cladirilor si a terenurilor.
“Incidenta hepatitei B este dubla fata de media UE, Romania are cea mai mare incidenta a tuberculozei din UE, iar femeile din Romania au cea mai mare rata a decesului prin cancerul de col uterin, riscul de deces prin aceasta afectiune fiind de peste 10 ori mai mare in Romania decat in tari precum Franta sau Finlanda si de 3-4 ori mai mari decat in Slovacia sau Cehia, desi aceasta forma de cancer este actualmente usor de prevenit si de vindecat prin depistarea precoce.
Referindu-ne la mortalitatea evitabila, adica acele afectiuni care pot fi tratate de catre un sistem de sanatate functional, datele statistice plaseaza Romania intr-o situatie si mai dificila: aproape jumatate din decesele la barbati si peste o treime din cele la femei puteau fi evitate.
Altfel spus, datorita disfunctiilor sistemului sanitar in Romania mor anual peste 60.000 de oameni, in fiecare an „disparand” populatia echivalenta a unui oras de talia Sloboziei sau Giurgiului.”
Am citat mai sus dintr-un raport pentru analiza si elaborarea politicilor din domeniul sanatatii publice din Romania datat 2008 (anr.gov.ro/docs/Politici). Din pacate, dupa aproape 10 ani, starea sistemului sanitar nu pare mult imbunatatita.
In prezentul articol nu am abordat alte doua aspecte definitorii pentru calitatea ingrijirii si siguranta pacientului: infectiile nosocomiale si deficitul de personal medical.
