Migrena. Migrene cu aura

Ce este migrena ?

Migrena este o durere de cap de tip vascular si este cauzata de inflamarea vaselor de sange prezente la nivel cerebral. Persoanele cel mai des afectate au varsta cuprinsa intre 15 si 55 de ani, sunt de sex feminin si au o predispozitie genetica care joaca un rol major in dezvoltarea migrenelor.

Migrena afecteaza aproape 1 miliard de oameni din intreaga lume.

Durerea caracteristica migrenei apare atunci cand celulele creierului determina nervul trigemen sa elibereze substante chimice care irita si provoaca inflamarea vaselor de sange de pe suprafata cerebrala. Acestea trimit semnale de durere la trunchiul cerebral, zona creierului unde se procesează informațiile legate de durere. Durerea caracteristica migrenei se localizeaza cel mai frecvent in jurul ochilor sau in zona tamplei, dar poate aparea si pe fata, barbie, gat. Odata declansata migrena, in multe cazuri, persoana este sensibila la orice ii atinge capul, activitati precum pieptanatul sau barbieritul devin dureroase sau neplacute.

Anual aproximativ 18% dintre femei si 6% dintre barbati experimenteaza un atac de migrena, iar migrena cronica afecteaza intre 1,4% si 2,2% din populatia adulta a lumii.

Mai putin de 50% dintre persoanele afectate de migrene se adreseaza pentru diagnostic si tratament medicului, iar aceste dureri sunt deseori gresit diagnosticate ca sinuzita sau durere de cap de tip tensiune.

Factori de risc care pot declansa migrena

Exista o multitudine de factori de risc care declanseaza atacurile de migrena, printre acestia se pot numara:

• modificarea rutinei de somn;
• eliminarea sau intarzierea meselor, scaderea nivelului de zahar din sange (hipoglicemia);
• deshidratarea;
• medicamente care pot cauza inflamarea vaselor de sange;
• folosirea zilnica sau aproape zilnica a medicamentelor contra durerii de cap;
• lumina puternica, lumina soarelui, lumini fluorescente;
• vizionarea la televizor sau cinematograf;
• zgomot excesiv;
• stres fizic sau emotional, tensiune, anxietate, depresie;
• anumite alimente care contin tiramina (vin rosu, branza maturata, peste afumat, ficat de pui, smochine), anumiti indulcitori precum aspartam, glutamat monosodic sau nitrati (salamuri, mezeluri afumate, hot-dog, hamburgeri etc.) dar si alte alimente precum ciocolata, bananele, citricele, alunele, ceapa, unele alimente fermentate sau murate;
• reactii alergice;
• spatii inchise, neaerisite, cu fum;
• fumatul sau expunerea la fum;
• mirosuri puternice sau anumite arome;
• schimbari de temperatura;
• epuizare fizica;
• administrarea de anticonceptionale.

Factorii declansatori nu cauzeaza intotdeauna o migrena, iar evitarea lor nu garanteaza ca aceasta nu se va declansa.

Migrena cu aura

In aproape o treime din cazurile de migrena, persoanele afectate experimenteaza aura.

Aura este un semnal de avertizare al debutului migrenei, precede cu 20-60 de minute puseul de durere (mai ales in cazul adultilor) sau este concomitent cu acesta (mai ales in cazul copiilor). Aura este cauzata de schimbarile produse in activitatiea celulelor nervoase.

Aura migrenei se manifesta prin distorsionarea perceptiei, precum:

• ganduri si stari confuze;
• perturbarea vederii cu lumini ciudate, puncte, flash-uri luminoase, pete neclare, linii in zig-zag sau valurite, zone “oarbe” ale imaginii;
• senzatia de “ace” in brate sau picioare;
• dificultati in vorbire;
• amorteala in umeri, gat sau membre;
• mirosuri neplacute.

Cand migrenele cu aura afecteaza vederea, persoana afectata poate vedea lucruri care nu exista, poate sa nu vada parti din obiectele din campul vizual sau chiar parti intregi din campul vizual dispar si apar.

Persoanele afectate de migrene pot experimenta premoniții care apar cu cateva ore sau chiar o zi inaintea durerii si pot consta in sentimente de euforie sau de energie intensa, pofta de dulciuri, sete, somnolenta, iritabilitate, sau depresie.

Diagnostic migrena

Migrenele pot fi dificil de diagnosticat si nu exista teste specifice care sa confirme diagnosticul.

La consultul initial medicul poate solicita efectuarea unor teste (electroencefalografie – EEG, tomografie computerizata – TC, imagistica prin rezonanta magnetica – RMN) pentru a exclude alte cauze posibile ale durerii de cap.

Alte posibile cauze ale durerii de cap:

• sangerarea intracraniana;
• cheaguri de sange prezente in membrana cerebrala;
• atac cerebral si dureri post atac;
• vase de sange dilatate la nivel cerebral;
• prea putin sau prea mult lichid cerebrospinal;
• inflamarea membranei creierului sau a maduvei spinarii;
• blocarea sinusurilor;
• tumori cerebrale.

Migrenele fara aura pot fi diagnosticate luandu-se in considerare mai multe aspecte:

• numarul crizelor: peste 5 atacuri;
• durata crizei: intre 4 ore si 3 zile;
• localizarea durerii: cel putin 2 zone in care apare;
• severitatea durerii;
• cat de intens pulsatila este durerea;
• cel putin un simptom aditional, cum ar fi greata, voma, sensibilitate la lumina si zgomot.

Pentru a sprijini procesul de diagnosticare, este recomandata mentinerea de catre pacient a unui jurnal al migrenelor. Acest jurnal ar trebui sa ofere un istoric pentru cel putin 8 saptamani si sa cuprinda informatii precum:

• debutul, frecventa, durata si severitatea durerilor de cap;
• simptomele asociate cu migrena;
• in cazurile cand exista, descrierea aurei;
• toate medicamentele contra durerii administrate si efectele lor;
• posibili factori declansatori;
• legatura dintre durerea de cap si menstruatie.

Tratament migrena

Momentan nu exista un tratament propriu-zis pentru vindecarea migrenei.

Tratamentul migrenei se concentreaza in doua directii. Prima consta in prevenirea atacurilor, iar a doua in evitarea factorilor declansatori, ameliorarea severitatii simptomelor si medicatie (in special analgezice).

Persoane diferite reactioneaza pozitiv la tratamente diferite, de aceea conlucrarea dintre pacient si medic poate oferi solutia optima de tratament.

Anumite modificari ale stilului de viata pot ajuta la reducerea frecventei de aparitie a migrenelor:

• perioada de somn sa fie aproximativ intre aceleasi ore si cu o durata suficienta pentru recuperarea organismului, pentru un adult durata optima este intre 7-9 ore de somn pe noapte;
• hidratare suficienta;
• reducerea expunerii la factorii de stres;
• activitate fizica regulata, desi unii pacienti o evita pentru ca reprezinta unul din factorii declansatori ai migrenei;
• evitarea anumitor alimente: alcool (in special vin), cafeina (cafea, nes, etc.), ciocolata, citricele, branza maturata, alimentele sarate, anumite tipuri de nuci, alimente procesate industrial, anumiti indulcitori precum aspartam, glutamatul monosodic (E 621) care este un potentator al gustului si este prezent frecvent in mezeluri.

Atentie! Simptomele unei migrene pot fi uneori confundate cu cele ale unui atac cerebral.

Adresati-va de urgenta medicului daca:

• durerea este foarte severa;
• aveti probleme legate de miscare, echilibru, vedere sau vorbire care apar pentru prima data sau sunt diferite fata de ce ati experimentat pana acum in timpul migrenei;
• apare febra pe langa durerea de cap;
• aveti gatul intepenit si durere de cap;
• durerea de cap apare brusc, ca o lovitura, mai ales daca aveti peste 50 de ani.

Nu conduceti autovehicule cand aveti astfel de simptome. Rugati pe cineva sa va insoteasca pana la medic.

Medicamente utilizate frecvent in tratamentul migrenei

• Analgezicele care contin ibuprofen, paracetamol, combinatia de aspirina cu cafeina se administreaza preferabil la debutul migrenei cand durerea de cap este inca moderata.
• Metoclopramid este un antivomitiv recomandat in cazul migrenei pentru ameliorarea starii de greata si voma.
• Medicul poate recomanda in anumite cazuri de migrena si medicamente antidepresive.

NU va stabiliti niciodata singuri diagnosticul si nu incepeti utilizarea medicamentelor fara recomandarea medicului, chiar daca acestea sunt generice si se pot obtine fara prescriptie medicala.