Ce este durerea de cap sau cefaleea ?
Durerea de cap sau cafaleea este una dintre cele mai frecvente boli care afecteaza majoritatea persoanelor indiferent de varsta sau sex. Aproximativ 50% din populatia intregii lumi experimenteaza anual dureri de cap.
Durerile de cap pot fi de sine statatoare, pot fi simptome ale altor afectiuni dar pot sa influente si aparitia unor boli. De exemplu, persoanele care sufera de dureri de cap severe sunt mai expuse aparitie depresiei decat persoanele sanatoase.
Durerea de cap este un termen general care inglobeaza multe simptome. Durerile de cap pot aparea in oricare parte a capului, pot radia dintr-un punct spre tot capul sau pot fi ca o menghina care exercita presiune. Pot fi acute, pulsatile, intepatoare sau mai putin intense, “de fundal”, pot aparea brusc sau lent, pot dura zile intregi sau mai putin de o ora.
Clasificare dureri de cap
Exista mai multe criterii pentru clasificarea durerilor de cap. In functie de cauza care a determinat aparitia durerii, se impart in:
- dureri de cap primare
- dureri de cap secundare
Durere de cap primara
Durerea de cap primara este o afectiune de sine statatoare si este cauzata de suprasolicitarea sau functionarea incorecta a unor structuri ale capului sensibile la durere. Aceste structuri pot fi vasele de sange, muschii si nervii capului sau gatului. Cefaleea poate fi si un rezultat al modificarii activitatii chimice a creierului.
Anumite dureri de cap pot fi atat primare, cat si secundare, implicand:
- stimuli fizici directi, cum ar fi temperatura sau presiunea externa;
- durere la nivelul scalpului (epicranial);
- efort fizic suprasolicitant, etc.
Durerile de cap primare cel mai des intalnite sunt: durerea de cap de tip tensiune, migrena, durerea de cap tip cluster (sau in ciorchine)
Durere de cap de tip tensiune
Durerea de cap de tip tensiune este cea mai des intalnita forma a cefaleei primare. Se poate descrie ca o banda stransa in jurul capului, ca o menghina, o durere constanta si “surda” resimtita in ambele parti ale capului. Durerea se poate extinde de la cap spre gat sau invers. Deobicei, durerea de cap de tip tensiune incepe usor si gradual la mijlocul zilei.
Durerile de cap de tip tensiune pot fi episodice sau cronice. Cele episodice dureaza in mod obisnuit cateva ore, dar pot ajunge si la cateva zile. Durerile de cap de tip tensiune devin cronice atunci cand apar mai mult de 15 zile pe luna timp de cel putin 3 luni.
Migrena
Migrena este a doua forma ca raspandire a durerii de cap primare si poate dura de la cateva ore la 2-3 zile.
Migrena poate crea o durere pulsatila, “vie” pe o parte sau pe ambele parti ale capului. Durerea poate fi insotita de vedere neclara, ameteala, senzatie de voma si tulburari senzoriale.
Pentru a afla mai multe detalii, cititi si articolul Migrena.
Durere de cap cluster
Durerea de cap cluster (sau in ciorchine) este o forma mai putin intalnita a durerii de cap primare, afectind mai putin de o persoana adulta dintr-o mie. Debutul durerii de cap cluster este brusc, fara simptome, apare o data sau de mai multe ori pe zi, in aceeasi perioada a zilei ca si aparitia anterioara. Deobicei dureaza 45-90 de minute si persista pe o perioada de 4-8 saptamani, perioada “cluster”.
Durerea de cap cluster este severa, ascutita, creaza senzatia de arsura si este localizata frecvent in unul din ochi sau in zona lui. Zona afectata poate deveni rosie si umflata, pleoapa poate sa coboare, iar canalul nazal din partea afectata poate deveni infundat si cu secretii.
Durere de cap secundara
Durerea de cap secundara apare ca simptom al altui incident care stimuleaza nervii capului sensibili la durere. Exista o multitudine de astfel de incidente, cu grade diferite de severitate, de la abuzul de alcool pana la tumori cerebrale, de la a manca un aliment prea rece, prea repede pana la un atac cerebral.
Alti factori care pot cauza o cefalee secundara sunt:
- cheaguri de sange;
- intoxicarea cu monoxid de carbon;
- deshidratarea;
- glaucomul;
- gripa;
- abuzul de medicamente contra durerii;
- atacuri de panica.
Deoarece durerile de cap pot fi simptomele unor afectiuni grave, este important ca atunci cand acestea devin din ce in ce mai severe, mai regulate si mai persistente, cand medicamentele contra durerii nu amelioreaza situatia, cand apar simptome precum confuzia, febra, amorteala, modificarea simtului tactil, sa va adresati de urgenta unui medic.
Durere de cap rebound
Durerea de cap rebound, cea mai intalnita forma a durerii de cap secundare, este cauzata de consumul excesiv al medicamentelor prescrise in tratarea durerii de cap. Deobicei apare devreme, la inceputul zilei, persista pe parcursul intregii zile, se amelioreaza odata cu administrarea medicamentelor dar se inrautateste atunci cand efectul acestora dispare.
Durerea de cap rebound are mai multe simptome care pot varia de la o zi la alta. Pe langa durerea de cap in sine apar si dureri de gat, agitatie, congestii nazale si probleme legate de calitatea somnului.
Diagnostic durere de cap
Medicul este cel care poate diagnostica tipul particular al durerii de cap, prin descrierea de catre pacient a starilor pe care le-a resimtit, tipul durerii, momentul in care apare si tiparul crizei. Pentru stabilirea cat mai precisa de catre medic a naturii si cauzelor cefaleei, este necesar ca persoanele afectate sa mentina un istoric detaliat al simptomelor si posibililor factori declansatori.
In anumite cazuri, medicul poate solicita efectuarea unor teste pentru a inlatura alte posibile cauze ale durerii de cap. Astfel de teste pot fi analizele de sange, razele X, tomografii computerizate (TC) si rezonanta magnetica (RMN).
Tratament durere de cap
Cele mai frecvente metode pentru tratarea unei dureri de cap sunt odihna si medicamentele contra durerii. Medicamentele generice contra cefaleei se pot obtine fara prescriptie medicala (reteta), dar exista cazuri in care tratamentul include medicamente eliberate doar la prescriptia medicului, cum ar fi medicamentele anti-depresive, medicamentele anti-epileptice sau medicamentele beta-blocante (anuleaza efectele activitatii hormonilor adrenalina si noradrenalina in diferite tesuturi, sunt recomandate frecvent in afectiunile cardiace si ale sistemului vascular dar si pentru anxietate, glaucom, migrene sau hipertiroidie).
Controlul medical si urmarea corecta a tratamentului prescris de medic sunt foarte importante si din cauza faptului ca utilizarea incorecta si abuziva a medicamentelor contra durerii de cap pot avea ca efect declansarea durerilor de cap rebound. Tratamentul durerii de cap de tip rebound implica reducerea dozelor sau incetarea administrarii medicamentelor contra cefaleei, iar in cazuri extreme poate fi necesara spitalizarea.
Prevenirea si ameliorarea cefaleei
Organizatia Mondiala a Sanatatii estimeaza ca aproximativ 50% din persoanele afectate de dureri de cap isi stabilesc diagnosticul si tratamentul singure, fara un consult medical de specialitate, ceea ce creste riscul aparitiei unor complicatii.
Totusi, persoanele afectate de cefalee pot utiliza unele metode pentru a reduce frecventa cu care apare si pentru a diminua efectele. Aceste metode includ:
- aplicarea unor comprese reci sau calde pe cap sau gat (temperaturile extreme trebuie evitate);
- evitarea factorilor de stres cunoscuti sau gasirea unor strategii de sustinere a persoanei in cazul stresului care nu poate fi evitat;
- mesele regulate, mentinerea stabila a glucozei din sange (glicemia);
- exercitiu fizic inclus in rutina zilnica, saptamanala;
- odihna si perioade regulate de somn.
Exista cazuri cand aparitia durerilor de cap este un rezultat al deficitului unor elemente nutritive din organism, in special magneziul si complexul de vitamine B. Acest deficit poate avea la baza o alimentatie necorespunzatoare, probleme legate de sindromul de malabsorbtie (apare atunci cand tractul gastrointestinal functioneaza deficitar in preluarea nutrientilor, vitaminelor si mineralelor din alimente), alte probleme medicale. Implicatiile fiind complexe, este necesar consultul unui medic nutritionist si nu administrarea unor suplimente cu vitamine auto-prescrise.
Subiecte: cefalee dureri de cap migrena
