„Cancer” este numele generic pentru un grup de boli care afecteaza organismul la nivel celular. Desi exista peste 100 de tipuri de cancer, toate au aceeasi origine: divizarea si cresterea necontrolata a celulelor anormale, canceroase.
Celulele sanatoase cresc, se divid si mor si sunt inlocuite de alte celule. Celulele canceroase se dezvolta diferit fata de cele sanatoase, in loc sa moara, ele continua sa creasca si sa dea nastere altor celule anormale. Aceste celule anormale se pot uni intre ele si dau nastere unui tesut numit tumora.
In cazul in care, sanul este zona primara de aparitie si crestere a tesutului canceros, boala se numeste cancer de san sau cancer mamar.
Sanul este alcatuit in principal dintr-un tesut adipos care cuprinde mii glande sau lobuli mici ca dimensiune, a caror functie este de a produce laptele necesar hranirii bebelusului. Aceste glande contin si canale (duct mamar) pentru a transporta laptele catre mamelon.
In functie de tesutul mamar in care apar, exista diferite tipuri de cancer de san. Cancerul care se formeaza in canalele mamare se numeste carcinom ductal si este cel mai frecvent tip de cancer de san. Atunci cand cancerul apare in lobuli, este cunoscut sub numele de carcinom lobular.
Cancerul de san se poate raspandi dincolo de zona sanului, atunci cand, celulele canceroase se desprind din tesutul tumoral si calatoresc prin fluxul sanguin sau sistemul limfatic in alte parti ale corpului. In aceasta situatie, cancerul de san este metastatic.
Cancerul de san este o boala complexa si exista multi factori care joaca un rol important in dezvoltarea sa. Asupra anumitor factori de risc pentru dezvoltarea cancerului mamar avem o influenta mai mare, cum ar fi dieta, consumul de alcool, expunerea la anumite substante chimice. Asupra altora, precum mutatiile genetice, avem o influenta mult mai mica. Dovezile stiintifice sugereaza faptul ca o combinatie de factori, mai degraba decat o singura cauza, influenteaza dezvoltarea cancerului de san.
Este normal ca sanii sa difere usor ca forma, marime, si modul in care se simt, si sa se schimbe in timpul ciclului menstrual, in timpul sarcinii si pe parcursul inaintarii in varsta. Multe dintre cele mai frecvente modificari ale sanilor nu sunt semne ale unui cancer mamar. Femeile trebuie sa fie constiente de caracteristicile sanilor lor, de cum arata si cum se simt la palpare in mod obisnuit. In cazul aparitiei unor modificari, acestea trebuie discutate in cel mai scurt timp cu un medic.
Pentru a depasi bariere de limbaj medical si prejudecatile legate de imaginile cu sani, organizatia non-profit Worldwide Breast Cancer a realizat un material vizual pentru a ajuta femeile din lumea intreaga sa poata identifica din timp un potential cancer de san.
(Materiale reproduse cu acordul Worldwide Breast Cancer – campania KnowYourLemons.)
Nu doar femeile sunt afectate de aceasta forma de cancer, ci si barbatii. Aparitia cazurilor de cancer mamar la barbati este foarte rara, sub 1%. Aceasta predispozitie crescuta in cazul femeilor este cauzata de:
- expunerea permanenta la hormonul feminin, estrogen, care este esential in cresterea, dezvoltarea si reproducerea femeilor – dar care are un rol important in dezvoltarea cancerului;
- structura canalelor mamare ale femeilor care sunt mult mai dezvoltate pentru a facilita alaptarea.
Factorii de risc pot creste probabilitatea, dar nu reprezinta o certitudine in aparitia cancerului mamar. Chiar daca o persoana prezinta mai multi factori de risc ai cancerului de san, acest lucru nu inseamna ca va dezvolta boala. Pe de alta parte, unele femei care sunt diagnosticate cu cancer de san nu prezinta alti factori de risc in afara faptului ca sunt femei.
Printre factorii de risc pentru cancerul de san se numara:
1. Varsta – cauze si factori de risc cancer mamar
Riscul dezvoltarii cancerului mamar creste semnificativ cu inaintarea in varsta, dar femeile il pot dezvolta la orice varsta. Majoritatea cazurilor noi de cancer mamar, precum si a deceselor cauzate de acesta, apar dupa varsta de 50 de ani.
Cancerul de san aparut la femeile mai tinere, la care debutul menopauzei nu a avut loc, are tendinta de a fi mai agresiv, evolueaza mai rapid si raspunde mai putin la tratament. In general, astfel de cazuri apar la femeile care deja se incadrau intr-o categorie de risc ridicata fata de cancerul mamar.
2. Debutul timpuriu al menstruatiei si debutul tarziu al menopauzei – cauze si factori de risc cancer de san
Momentul de debut si de incheiere al stadiului reproductiv al unei femei influenteaza riscul sau de a dezvolta cancer de san.
Exista o usoara crestere a riscului atunci cand prima menstruatie a avut loc la o varsta frageda (sub 12 ani), sau debutul menopauzei are loc mai tarziu decat la majoritatea femeilor (peste 55 de ani). Aceste perioade determina expunerea mai indelungata a tesutului mamar, si a organismului in general, la estrogen si alti hormoni.
3. Istoricul medical personal – cauze si factori de risc cancer mamar
Un istoric medical privind orice forma de cancer, aparut in copilarie sau la maturitate, genereaza un risc moderat pana la ridicat de aparitie a cancerului de san.
Cancerul mamar poate recidiva la scurt timp dupa ce a fost diagnosticat si tratat sau peste mult timp, poate recidiva la acelasi san ca si cancerul initial sau intr-o alta parte a corpului.
Avand antecedente personale de cancer de san creste riscul de a dezvolta un nou cancer la acelasi san sau la celalalt. Riscul unui nou cancer de san este mai mic decat riscul de recidiva al cancerului initial.
Riscul de a recidiva cancerul de san depinde de mai multi factori: marimea, tipul si gradul cancerului initial; daca ganglionii limfatici au fost afectati si in ce masura; modul in care au raspuns la tratament; si timpul scurs de la diagnostic.
Statistica medicala arata ca pentru femeile care au avut chimioterapie sau terapie cu hormoni in plus fata de chirurgia cancerului de san, 11% vor avea o recidiva in termen de 5 ani, iar 20% vor avea o reaparitie in termen de 10 ani de la tratamentul cancerului initial.
Pentru ca existenta unui istoric personal de cancer de san este un factor de risc major pentru recidiva sau dezvoltarea unui nou cancer de san, femeile si barbatii care au fost diagnosticate cu cancer mamar trebuie sa discute cu echipa de medici monitorizarea starii de sanatate si dupa incetarea tratamentului efectiv.
Acesta monitorizare poate include:
- screening pentru cancer mamar la intervale regulate de timp;
- examinari regulate efectuate de catre medic;
- alte teste recomandate de echipa de medici.
Carcinomul ductal (DCIS) este un tip de cancer neinvaziv care afecteaza canalele de transport al laptelui matern. Desi nu este letal, lasat netratat, va degenera in 20-30% din cazuri in cancer mamar invaziv.
Carcinomul lobular (LCIS) apare atunci cand celule anormale se dezvolta in glandele care produc laptele matern. Desi nu este considerat un cancer propriu-zis, LCIS indica un risc crescut de 7 pana la 12 ori mai mare de dezvoltare a cancerului mamar in viitor, la oricare dintre sani.
Femeile care in copilarie au avut forme de cancer ce au presupus iradierea pieptului prezinta un risc crescut pentru cancerul de san, fiind corelat cu dozele de iradiere suportate.
4. Factori genetici si ereditari – cauze si factori de risc cancer de san
Ereditatea in cazul cancerului mamar este un factor mai putin important decat este considerat de majoritatea persoanelor. Exista, intr-adevar, un risc crescut al cancerului de san atunci cand alti membrii apropiati din familie au fost afectati de el, dar statistic, ereditatea este cauza a 5-10% dintre cazurile de cancer mamar.
Un risc crescut de cancer de san influentat de ereditate poate aparea atunci cand:
- o ruda apropiata (legatura de sange) sau mai multe au fost diagnosticate cu cancer de san inainte de varsta de 35 de ani;
- o ruda apropiata (legatura de sange) sau mai multe au fost diagnosticate cu ovarian, indiferent de varsta;
- mai multi membrii ai femiliei, din generatii diferite, au fost avut diagnosticul de cancer mamar sau ovarian;
- o ruda apropiata barbat a avut cancer de san;
- o ruda apropiata care a fost diagnosticata cu cancer la ambii sani sau cancer mamar si ovarian, cu primul cancer inainte de varsta de 50 de ani;
Cauzele ereditare de cancer mamar sunt parte din informatia genetica primita de la parinti, si nu se modifica pe parcursul vietii.
In organism exista gene care ajuta la protejarea impotriva dezvoltarii cancerului, inclusiv a cancerului de san. Doua dintre aceste gene, cunoscut sub numele de BRCA1 si BRCA2, joaca un rol important in protejarea impotriva cancerului de san si ovarian, ajutand la repararea ADN-ului deteriorat, care ar putea duce la cresterea necontrolata a celulelor. Atunci cand genele BRCA1 sau BRCA2 contin o mutatie daunatoare, repararea ADN-ului nu se produce asa cum trebuie.
Genele BRCA cu mutatii pot fi mostenite de la oricare dintre parinti sau de la amandoi. Deasemenea, prezenta unei astfel de gene poate creste riscul dezvoltarii cancerului mamar si in cazul barbatilor. Cancerul de san nu apare doar la femei, ci si la barbati, dar incidenta acestor cazuri este foarte mica.
Totusi, factorii de risc genetici pot fi considerati raspunzatori pentru mai putin de 10% din cazurile de cancer mamar. Femeile care au un istoric familial ce la predispune la aparitia cancerului de san, pot face teste pentru confirmarea caracteristicilor genelor BRCA sau a altor predispozitii genetice.
5. Alte afectiuni benigne – cauze si factori de risc cancer de san
Exista o serie de afectiuni mamare benigne (necanceroase) care pot fi asociate cu un risc crescut de cancer de san.
Diagnosticul de afectiune de san „proliferativa” denota ca celulele mamare prezinta un ritm de crestere si reproducere mai rapid decat in mod normal. O conditie proliferativa este inca benigna, dar indica o crestere moderata a riscului de cancer.
Examinarea celulelor la microscop va determina daca acestea au un aspect normal doar ca ritmul lor de crestere si dezvoltare este mai rapid sau daca au si un aspect anormal, ceea ce duce la o crestere de 4 pana la 5 ori a riscului de cancer mamar.
6. Densitatea tesutului mamar – cauze si factori de risc cancer de san
Sanul este format din diferite tipuri de tesuturi: tesut glandular, tesutul conjunctiv si cel adipos. Densitatea sanului descrie cantitatea relativa a diferitelor tesuturi in san. Un san dens are mai putin tesut adipos si mai mult tesut glandular si conjunctiv.
Studiile arata ca femeile care au sanii cu densitate mare prezinta un risc de 4-6 ori mai ridicat de a dezvolta cancer de san.
In general, odata cu inaintarea in varsta si menopauza, tesutul mamar devine din ce in ce mai putin dens, dar exista femei care continua sa aiba sani cu densitate mare indiferent de varsta.
Densitatea sanilor nu se poate auto-diagnostica. Nu are legatura cu dimensiunea, aspectul sau sensibilitatea sanilor, si nici cu modificarile uzuale ce pot aparea in timpul ciclului menstrual, atunci cand sanii pot fi durerosi sau/si umflati.
Densitatea sanilor este un diagnostic clinic, care poate fi evaluat doar prin mamografie.
Densitatea mai mare a sanilor poate face mai dificila detectarea cancerul de san prin mamografie, fiind recomandabile metode de screening suplimentare precum ultrasunete sau RMN.
7. Iradierea medicala. Razele X – cauze si factori de risc cancer mamar
Radiatiile ionizante pot provoca deteriorarea celulelor, iar expunerea la radiatii in scopuri medicale poate creste riscul de cancer de san. Diferite tesuturi din organism pot tolera diferite cantitati de radiatii si expunerea totala a unei persoane la radiatii trebuie sa fie limitata ca durata si frecventa.
Doza de radiatii utilizata in tratamentele medicale este monitorizata pentru ca efectele curative sa nu fie depasite de cele nocive.
Expunerea medicala la radiatii apare in timpul radioterapiei, un tratament necesar pentru multe tipuri de cancer. Iradierea in zona pieptului inainte de varsta de 30 de ani poate duce la o crestere considerabila a riscului de cancer de san mai tarziu in viata.
In cazul razelor X, dozele de radiatii ionizante utilizate sunt mici, atent controlate si considerate sigure. (de ex. mamografia de screening)
Riscul de expunere la o doza mica de radiatii medicale in fiecare an sau doi este compensat de beneficiile mamografie pentru detectarea si diagnosticarea cancerului de san mai devreme.
8. Expunerea la hormoni sintetici – cauze si factori de risc cancer de san
Expunerea la hormonii naturali ai organismului, estrogen si progesteron, este esentiala pentru cresterea si dezvoltarea normala a sanilor si a sistemului de reproducere feminin. Cu toate acestea, acesti hormoni naturali joaca un rol important in cresterea riscului de cancer de san.
Hormonii sintetici vin cu aceleasi riscuri ca si cei naturali. Hormonii sintetici sunt realizati in laborator si fac parte din diverse tratamente: pastile de control al nasterii, tratamente de fertilitate terapii de substitutie hormonala in timpul menopauzei etc.
Contraceptivele orale (“Pastila”)
Contraceptivele orale au avantaje si dezavantaje pentru sanatatea sistemului reproducator, a organismului, in general, si pentru stilul de viata. Au fost concepute pentru a preveni sarcina nedorita, dar se mai folosesc si pentru reglarea perioadei menstruale si alte afectiuni.
Contraceptivele combinate
Folosirea contraceptivelor combinate, care contin atat estrogen cat si progesteron, poate creste riscul de cancer mamar, iar utilizarea pe termn mai lung, peste 5 ani, poate creste si riscul de cancer cervical. Totusi, dupa 10 ani de la intreruperea utilizarii acestora, riscul de cancer de san devine similar cu cel al femeilor care nu au folosit contraceptive.
Exista studii care sustin printre efectele benefice ale folosirii contraceptivelor combinate, scaderea riscului de cancer ovarian si endometrial.
Alte forme de contraceptie hormonala combinata, precum plasturii sau inelul vaginal, prezinta avantaje si riscuri similare cu cele ale pilulelor.
Tratamentele de fertilitate
Tratamentele de fertilitate, de la medicamente la fertilizarea in vitro, genereaza o crestere a nivelului de estrogen in organismul femeii. Totusi, studiile de pana acum sunt neconcludente in ceea ce priveste legatura dintre tratamentele de fertilitate si cresterea riscului de cancer de san.
Menopauza si terapia de substitutie hormonala combinata
Pentru ameliorarea simptomelor asociate menopauzei (bufeuri, senzatia de uscaciune a vaginului, ameliorarea riscului de osteoporoza), unele femei aleg sa urmeze terapia de substitutie hormonala combinata (atat estrogen cat si progesteron).
Aceasta presupune administrarea de hormoni artificiali care contrabalanseaza efectele menopauzei asupra nivelului hormonilor naturali. Totusi, aceasta metoda ar trebui folosita cu precautie si in cazurile unor simptome severe ale menopauzei, deoarece vine insotita de efecte secundare precum cresterea riscului de cancer mamar, boli cardiovasculare, cresterea densitatii sanilor si nu numai. Aceste riscuri incep sa scada odata cu incetarea tratamentului.
9. Sarcina si alaptarea – cauze si factori de risc cancer de san
Etapele vietii unei femei sunt legate de schimbarile hormonale care apar in mod natural, precum debutul menstruatiei, debutul menopauzei, fertilitatea, sarcina la termen, alaptarea etc.
Sarcina si nasterea influenteaza riscul de cancer de san. Femeile care au primul copil inainte de varsta de 30 de ani prezinta un risc mai mic de cancer de san decat femeile care dau nastere mai tarziu sau femeile care nu au avut o sarcina la termen. De asemenea, riscul de cancer de san scade si in functie de numarul copiilor, cu fiecare copil riscul scade in continuare. Acest lucru se datoreaza faptului ca hormonii implicati intr-o sarcina dusa la termen produc o dezvoltare a tesutului mamar intr-un mod care il protejeaza impotriva cancerului de san.
Imediat dupa nastere, poate aparea o crestere pe termen scurt a riscului de a dezvolta cancer de san. Aceasta perioada de risc crescut poate dura pana la cativa ani dupa nasterea copilului.
Cele mai mari beneficii sunt asociate perioadelor mai lungi de alaptare, timp de un an sau mai mult cu un copil sau pentru mai multe nasteri. Efectul alaptarii asupra riscului de cancer mamar poate fi corelat cu faptul ca, de obicei, menstruatia inceteaza pe perioada alaptarii si femeia este mai putin expusa variatilor de estrogen. Deasemnenea, modificarile hormonale care au loc in timpul alaptarii pot dezvolta tesutul mamar intr-un mod in care este mai protejat impotriva cancerului de san.
10. Stilul de viata si mediul inconjurator – cauze si factori de risc cancer mamar
In fiecare zi facem alegeri care ne influenteaza sanatatea, dar a face alegeri sanatoase poate fi o provocare in conditiile ritmului si presiunii la care suntem supusi. Chiar si schimbarile mici si graduale in stilul de viata pot ajuta la reducerea riscului de cancer de san si la imbunatatirea starii generala de sanatate.
Exista multi factori pe care putem sa-i modificam pentru a reduce riscul de cancer de san si pentru a preveni recidiva acestuia.
Greutate corporala normala
A avea o greutate corporala normala este unul din cel mai importanti factori pentru reducerea riscului de cancer mamar, mai ales la femeile care au trecut prin menopauza. O grasime corporala normala inseamna o mai mica expunere la estrogen si alti hormoni care pot fi un risc pentru cancerul de san.
Dieta echilibrata sustine eforturile de a avea o greutate normala. Nu exista “superalimente” care pot preveni cancerul, ci este nevoie de dieta echilibrata ca nutrienti si variata ca surse, consumate in portii mici.
Activitate fizica regulata
Activitatea fizica regulata imbunatateste starea fizica si emotionala. Nivelul hormonilor produsi de organism, care pot sustine aparitia cancerului de san, este modificat de efectele activitatii fizice, studiile indicand o scadere cu 25% a riscului de cancer mamar.
Fumatul activ cat si fumatul pasiv cresc riscul aparitiei cancerului de san, in special la fete si femei tinere.
Consumul de alcool
Alcoolul este o substanta cancerigena, iar tesutul mamar este unul dintre cele mai predipuse zone de aparitie a cancerului cauzat de alcool. Efectele nocive ale alcoolului nu depind atat de mult de tipul de alcool, cat de cantitatea si frecventa cu care este consumat.
Mediul inconjurator
Sanatatea organismului si implicit cea a sanilor este influentata de caracteristile noastre biologice si de stilul de viata pe care il adoptam. Atat la locul de munca cat si in timpul liber putem fi expusi unui numar considerabil de elemente chimice considerate cancerigene. Chiar si o expunere mica spre moderata la astfel de substante intervine in functionarea corecta a organismului, provocand dezechilibre hormonale, pubertate prematura sau dezvoltarea incorecta a glandelor mamare.
Subiecte: afectiune cancer cancer de san cancer mamar femei