Mic ghid de coruptie in sistemul de sanatate

Coruptia, o realitate incontestabila in domeniul sanatatii, este probabil cea mai grava criza etica in medicina de azi. Cu toate acestea, ramane insuficient abordata de catre asociatiile profesionale ale medicilor si de etica medicala.

Ce este coruptia in sistemul de sanatate?

Coruptia este un fenomen complex care isi are radacinile in sistemele de valori sociale, culturale, economice, politice, juridice si etice ale societatii romanesti. In general, coruptia poate fi definita ca „abuzul de autoritate in scopul castigului personal”.

Coruptia perpetueaza inegalitatile existente in alocarea fondurilor catre sanatate, dreneaza resursele disponibile, submineaza accesul populatiei la asistenta medicala, creste costurile ingrijirii pacientului si, prin instituirea unui cerc vicios, contribuie la degradarea sanatatii si suferinta bolnavilor.

Niciun program de sanatate publica nu poate avea succes intr-un cadru in care resursele limitate sunt deturnate, iar persoanele dejavantajate sunt private de asistenta medicala esentiala. Calitatea actului medical nu poate fi asigurata intr-un sistem sanitar in care mita si delapidarile fac parte din rutina zilnica.

Profesia medicala, considerata drept nobila de-a lungul timpului, si comunitatea de etica medicala trebuie sa se faca auzite in discutii publice si sa ia atitudine impotriva practicilor lipsite de etica si corupte din sanatate.

Intelegerea coruptiei, a naturii sale schimbatoare si a efectelor negative asupra rezultatelor din sanatate este absolut necesara pentru profesionistii din domeniul sanatatii si din sfera politicului.

Mass-media, de cele mai multe ori, relateaza doar cazurile de coruptie sonora, generatoare de scandaluri publice. In schimb, coruptia „mica” este de mult timp un mod de viata „normal” in multe unitati sanitare, cei care accepta sau dau mita pretind, deseori, ca sunt simple „cadouri”.

Tipuri de coruptie din sistemul de sanatate

Problema coruptiei in domeniul sanatatii este de natura multidimensionala.

Coruptia poate fi implicata, de exemplu, in constructia de centre de sanatate / spitale, achizitionarea de instrumente, furnizarea de medicamente si bunuri, de servicii si chiar numirea managerilor de spital si a altor profesionisti din domeniul sanitar.

In actul de coruptie sunt implicate foarte multe grupuri de interese, de exemplu factorii de decizie politica, ministri, economisti, ingineri, antreprenori, furnizori si medici. Toate acestea pot da nastere la operatiuni clandestine nenumarate de natura corupta intre diferitele parti interesate.

Formele de coruptie in sanatate si medicina pot include, dar fara a se limita la acestea, urmatoarele:

Mita si comisioane ilegale

Mita si comisioanele ilegale sunt semne distinctive ale coruptiei. Firme particulare sau persoane fizice efectueaza plati pentru:

• obtinerea de contracte cu unitatile sanitare de stat, pentru inchirieri si licente de construire a instalatiilor de asistenta medicala, pentru furnizarea de medicamente, bunuri si servicii, precum si pentru includerea in aceste contracte a unor clauze favorizante;
• manipularea procesului de licitatie publica in favoarea lor;
• manipularea, falsificarea inregistrarilor si modificarea „dovezilor” in scopul mentinerii aparentei ca sunt in conformitate cu normele de reglementare;
• accelerarea procedurii de aprobare a inceperii activitatilor legale, de exemplu, inregistrarea societatilor sau obtinerea autorizatiilor de constructie;
• falsificarea dovezilor din procesele juridice pentru a se obtine reducerea sau evitarea pedepsei.

Furt si delapidare

Furtul si delapidarea apar ca sustragerea de bunuri publice, cum ar fi instrumentar si medicamente, de catre persoane fizice pentru vanzare, uz personal sau pentru a fi folosite in clinici private. Sustragerea din fondurile banesti ale unitatii sanitare se poate face sub forma unor salarii pentru angajati „fantoma”, dar si sub alte forme.

Distrugerea intentionata a echipamentelor medicale
Aparatura medicala si instrumentele sanitare din spitalele de stat pot fi avariate in mod intentionat, astfel incat sa fie indisponibile pacientilor. Scopul final este de a comanda serviciile respective de la clinici private sau a redirectiona pacientii catre acestea in schimbul unor stimulente financiare sau „comisioane”.

Absenteism

Absenteismul de la locul de munca insotit de pretinderea drepturilor salariale aferente perioadei absentate, poate fi un alt chip al coruptiei in sistemul sanitar.

Plati informale („spaga”)

Constrangerea pacientilor, in mod frecvent, la plata unor sume informale catre anumite cadre medicale pentru servicii de ingrijire mai bune. Impunerea unei astfel de „taxe” pe serviciile publice de sanatate are un impact negativ asupra accesului la serviciile de sanatate si asupra calitatii actului medical.

Studii clinice

Studiile clinice efectuate pentru companiile farmaceutice, de cele mai multe ori prin intermediul unor companii dedicate cercetarilor (CRO), au nevoie de subiecti umani. Cooptarea voluntarilor, slab informati despre riscuri si avantaje, in cadrul programelor de cercetare poate fi uneori influentata de “comisioane”.

Coruptia in sistemul privat de sanatate

In unele clinici particulare, medicii sunt “incurajati” sa recomande analize si investigatii suplimentare pacientilor, fara a exista o nevoie reala, doar pentru cresterea veniturilor acestor clinici.

Implicarea cadrelor medicale impotriva coruptiei – o necesitate

Cadrele medicale nu ar trebui sa ramana indiferente la fenomenul de coruptie, ci ar trebui sa ia pozitie impotriva practicilor lipsite de etica si corupte din sectorul sanitar.

Deoarece:

• Coruptia ucide. De foarte multe ori diferenta intre viata si moarte, sanatate si suferinta este determinata de coruptie, iar populatia nevoiasa este prima afectata.
• Coruptia se auto-sustine, daca nu se intervine prin colaborarea dintre cadrele medicale si mediul politic pentru implementarea si sprijinirea unor masuri anti-coruptie.
• Coruptia submineaza increderea pacientului in medici, asistenti medicali, precum si in tot sistemul de sanatate. Incredere sta la baza relatiei medic-pacient si este critica pentru dorinta pacientilor de a urma recomandarile, tratamentul precris sau de a dezvalui informatii sensibile referitoare la sanatatea lor. Prin luarea unei pozitii cu privire la coruptie, cadrele medicale pot incepe reconstruirea increderii pacientilor in sistemul de sanatate.
• Coruptia distruge latura morala a actului medical. Etica sta la baza acestei profesii si este dificil de imaginat ca excelenta profesionala a unui medic poate coexista cu acte de coruptie.

Oricare ar fi forma ei, coruptia trebuie eradicata: prin zero toleranta fata de practicile lipsite de etica; prin sprijinirea de catre cadrele medicale si de catre societate, in general, a masurilor anti-coruptie din domeniul sanitar; prin protejarea celor care expun fapte de coruptie medicala; printr-o legislatie adecvata; prin educarea generatiilor tinere care au nevoie de modele pozitive.

Medicina este, si trebuie sa ramana, o profesie nobila, facuta din pasiune si cu dragoste pentru oameni.