Intimidarea si agresivitatea intre cadrele medicale
26 octombrie 2016
Deficitul de minerale din organism. Importanta mineralelor
10 noiembrie 2016
In perioada August-Septembrie 2016, Centrul de Cercetare și Dezvoltare Sociala „Solidaritatea” a efectuat un studiu privind analiza situatiei asistentilor medicali din unitatile sanitare publice axata pe indicatori esentiali ai calitatii vietii profesionale: timpul de munca, salarizarea, evolutia in cariera, precum si dreptul asistentilor medicali absolventi ai invatamantului postliceal de a-si echivala creditele si competentele deja detinute si dreptul la completarea studiilor prin intermediul unui program de formare universitara.
Pentru realizarea studiului s-au utilizat chestionare electronice (e-mail, facebook) care au fost completate de un numar de 1.234 asistenti medicali din toate judetele tarii, cei mai multi fiind din Bucuresti (15,6 %).
Majoritatea respondentilor au fost femei (90%), ultima forma de invatamant absolvita a fost invatamantul postliceal (67%), provenienta respondentilor a fost din mediu urban in proportie de 85%, iar 20% din respondenti lucreaza in spitale clinice judetene de urgenta.
Aspectele esentiale ale vietii profesionale analizate in studiu au fost:
Timpul de lucru si orele suplimentare
In Romania durata normala a timpului de munca este de 168 de ore pe luna. In comparatie cu acesta, timpul de lucru efectuat de asistentii medicali participanti la studiu este in medie cu 6 ore mai mare, ajungand in unele cazuri pana la 200 de ore pe luna.
Efectuarea orelor suplimentare afecteaza 56% dintre asistentii medicali si este in general neuniform distribuita intre diferitele tipuri de unitati sanitare, cele mai multe ore suplimentare se efectueaza la spitalul clinic judetean de urgenta, spitalul judetean de urgenta si spitalul municipal.
Dintre asistententii medicali care efectueaza ore suplimentare 78% au declarat ca nu li s-a cerut acordul pentru efectuarea acestora, fiind nevoiti sa lucreze fie din lipsa de personal (46,51 %), fie ca au fost trecuti pe grafic fara a fi intrebati (28,20%).
Dintre asistentii medicali care efectueaza ore suplimentare, 40% au mentionat ca acestea nu sunt platite și nici nu sunt recuperate prin zile libere.
Concediul de odihna
Asistentii medicali participanti la studiu au declarat in proportie de 21% ca nu au beneficiat de concediu de odihna integral in ultimii 5 ani de zile, media zilelor utilizate fiind de 16 zile pe an.
14% dintre respondenti au indicat faptul ca au zile de recuperat in urma orelor suplimentare si a concediului de odihna neefectuat din ultimii trei ani de zile, media acestora fiind de 28 de zile.
Drepturile salariale
Din studiu reiese ca problema reincadrarii salariale, in conformitate cu prevederile OUG nr. 20/2016, care vizeaza in primul posibilitatea eliminarii oricaror discriminari salariale, inclusiv cele referitoare la sporuri, este putin cunoscuta de asistentii medicali. 82% dintre respondenti au indicat ca nu au fost informati cu privire la aceste aspecte.
Dintre participantii la studiu, 28% au declarat ca unitatea sanitara in care lucreaza le refuza acordarea unor drepturi salariale precum:
- acordarea bonurilor de masa;
- acordarea gradului principal;
- plata orelor suplimentare.
Echivalarea asistentilor medicali absolventi ai invatamantului postliceal
Conform datelor prezentate de Ministerul Sanatatii, in unitatile sanitare publice lucreaza 63.586 de asistenti medicali absolventi de postliceala, reprezentand 85,45% din totalul asistentilor medicali. Urmatoarea categorie este cea a asistentilor medicali cu studii superioare – 9.248 de persoane, reprezentand 12,43% din total.
Tinand cont de faptul ca asistentii medicali absolventi de postliceala reprezinta peste 85% din asistentii medicali care lucreaza in unitatile sanitare, diferentele foarte mari ale nivelelor de salarizare, bazate in special pe existenta mai multor categorii de studii, in conditiile atributiilor identice genereaza la ora actuala cea mai mare problema a acestei categorii de personal.
Dintre participantii la studiu, absolventi ai invatamantului postliceal, 60% au declarant ca se simt discriminati fata de asistentii medicali cu studii superioare iar 57% dintre respondenti afirma ca sunt informati in ceea ce priveste metodologia de echivalare.
Conform studiului, coroborand datele din cercetarea sociologica cu cele privitoare la salarizare, reiese faptul ca la ora actuala, in sistemul sanitar din Romania, categoria de personal cea mai afectata o constituie asistentii medicali, in special asistentii medicali absolventi ai invatamantului postliceal.
Autorii studiului sunt:
Coordonator: Viorel Rotilă, conf. univ. dr.
Asistenți cercetare:
Georgiana Ciobanu (sociolog)
Laurențiu Lungu (expert sociologie online)
Andoniu Georgiana Loredana (expert salarizare)
Va recomandam sa cititi:
