Rezidentiat 2016 – data examen, tematica si bibliografie
15 septembrie 2016
Stimularea sistemului imunitar
22 septembrie 2016
La internare, pacientul are asteptari legate de recuperarea sanatatii sale si, concomitent, experimenteaza simptomele bolii ce a determinat internarea.
In plus, pacientul se teme pentru viata sa, integritatea sa corporala si pierderea imediata (separarea de membrii familiei, mediul zilnic, locul de munca, activitatile zilnice). Frica de necunoscut (trebuie sa aiba incredere in persoane necunoscute pentru viata lui), teama de a pierde dragostea si respectul celor dragi, teama de a pierde controlul asupra unor functii ale corpului, sunt trairi corelate cu gravitatea bolii, durata de spitalizare, tipul de tratament, metoda de interventie (chirurgicala sau nu) etc.
Reactia pacientului depinde atat de caracterul sau cat si de modul in care el este tratat de catre medici si asistentele medicale, precum si conditiile mediului din spital.
Camerele mari de spital, trezirea dis-de-dimineata, imposibilitatea de a-si pastra mintea preocupata cu altceva, mancatul la pat, mediu zgomotos si prezenta altor pacienti, toate acestea creeaza o atmosfera care este foarte diferita de viata normala a pacientului. Acesta se simte stingher, lipsit de intimitate si incapabil sa se adapteze.
Tratamentul prescris in spital, nu este intotdeauna acceptat de catre pacient cu speranta si incredere. Perspectiva unei operatii chirurgicale, in functie de gravitatea ei, provoaca in multe cazuri frica de moarte, de handicap sau de o desfigurare.
Reactiile psihologice ale pacientului la conditia fizica
Pacientii resimt boala ca pe o amenintare la viata. De aceea, pacientul este preocupat de orice indiciu de boala si implicatiile sale, eventual dureroase (care implica diverse analize, operatii chirurgicale, timp de spitalizare), precum si de fazele de terapie si reabilitare, avand nevoie de informatii pentru a atenua starea de incertitudine.
Prima reactie este anxietatea cu privire la rezultatul bolii si un eventual handicap. Starea emotionala intensa si stresul, de multe ori, nu sunt proportionale cu gravitatea bolii si, de multe ori, pacientul admite faptul ca nu ar trebuit sa fie atat de ingrijorat. Starea prelungita de anxietate este nociva pentru recuperarea rapida si eficienta.
O modificare brusca a integritatii fizice (de exemplu, o mastectomie sau o amputare) poate provoca o reactie de panica sau un episod psihotic acut. Spitalizarea poate inrautati starea psihica a bolnavului, mai ales, cand este perceputa ca o agravare, o consecinta a varstei inaintate sau un „punct fara intorcere”.
O atitudine pesimista fata de boala face ca tratamentul sa fie o misiune dificila si implica simptomele fizice ale unei depresii (dureri de cap, anorexie, oboseala, etc.)
Cand nu exista un tratament eficace si in timp util, pacientii pot deveni ipohondri, fiind mereu preocupati de sanatatea lor in detrimentul celorlalte aspecte importante ale vietii.
Medicii si asistentele medicale pot contribui, in mare masura, la prevenirea unor astfel de situatii nevrotice prin:
- informarea detaliata a pacientilor despre boala si evolutia ei
- avand o discutie cu pacientul si raspunzandu-i la intrebari
- prezenta continua si comunicarea frecventa atat cu pacientul cat si cu familia lui
La polul opus, spre deosebire de majoritatea pacientilor, exista persoane pentru care spitalul constituie un loc de refugiu si speranta pentru problemele lor de sanatate. Acesti pacienti pot deveni dependenti de spitalizare, mai ales in cazul unei incapacitati post-terapeutice, iar acest comportament pasiv nu este benefic pentru recuperarea lor.
Obiectivele si metoda studiului
O echipa formata din membrii ai Departamentului de Asistenti Medicali din cadrul Universitatii Nationale din Atena si ai Institutului de Educatie Tehnica din Thessaly au realizat un studiu, intr-un spital din Grecia, in care si-au propus:
- sa identifice factorii de stres perceputi de pacienti in cazul spitalizarii
- sa identifice opinia asistentelor medicale asupra factorilor de stres perceputi de pacienti in cazul spitalizarii si interventiilor chirurgicale iminente
- sa compare si sa verifice daca exista diferente importante intre opiniile pacientilor si ale asistentelor medicale cu privire la factorii de stres perceputi de pacienti in cazul spitalizarii
Pentru realizarea studiului s-a utilizat un chestionar cu 22 de intrebari legate de factorii pe care pacientii ii considera generatori de stres in timpul spitalizarii, 21 dintre intrebari au avut variante predefinite de raspuns (impact: minim, mediu, critic) si o intrebare de tip deschis pentru verificarea eventualelor imperfectiuni ale chestionarului. A fost utilizat acelasi chestionar si in cazul asistentelor medicale care au trebuit sa aprecieze cum percep impactul acestor factori asupra pacientilor. Chestionarul a fost completat anonim.
Participantii la studiu
La studiu au participat 100 de pacienti si 35 de asistente medicale. Pacientii aveau varste cuprinse intre 15 si 83 de ani, 53% barbati si 47% femei.
Asistentele medicale au avut varste cuprinse intre 24 si 49 de ani, cu o varsta medie de 35 de ani si o experienta de lucru medie de 12 ani.
Rezultatele studiului
Factorii considerati generatori de stres la spitalizare s-au incadrat in patru categorii:
Factori de stres determinati de mediu din spital si de schimbarea modului de viata
Printre acestia se numara separarea pacientului de casa, de locul de munca, rude si prieteni si, in general, orice alta schimbare brusca in rutina zilnica normala.
Este de remarcat faptul ca acesta categorie nu a obtinut punctaje prea mari, comparativ cu celelalte categorii.
| Factori de stres | Evaluare pacienti | Proportie pacienti | Evaluare asistente medicale | Proportie asistente medicale |
| Lipsa intimitatii | Critic | 54% | Critic | 47% |
| Adaptarea la noua rutina zilnica | Critic | 51% | Mediu | 50% |
| Somnul intr-un mediu neobisnuit | Critic | 48% | Mediu | 50% |
| Separarea de familie si prieteni | Critic | 48% | Mediu | 47% |
| Absenta de la servciu si de acasa | Critic | 48% | Critic | 62% |
| Calitate nesatisfacatoare a meselor | Critic | 46% | Mediu | 59% |
| Somnul intr-un pat strain | Critic | 44% | Mediu | 76% |
| Zgomotul din spital | Critic | 40% | Mediu | 63% |
Factori de stres determinati de necunoasterea bolii si a evolutiei sale
Acesta categorie contine 4 dintre cei mai stresanti factori si il include pe cel considerat cel mai stresant de catre ambele grupuri – probabilitatea unei boli incurabile.
Rolul cadrelor medicale, prin informarea corecta despre boala si evolutia ei, este decisiv in reducerea stresului cauzat de necunoastere.
| Factori de stres | Evaluare pacienti | Proportie pacienti | Evaluare asistente medicale | Proportie asistente medicale |
| Eventualitatea unei boli incurabile | Critic | 88% | Critic | 100% |
| Necunoasterea rezultatelor la analize si teste | Critic | 73% | Critic | 76% |
| Lipsa informarii de catre cadrele medicale | Critic | 72% | Critic | 66% |
| Intrebari ramase fara raspuns | Critic | 68% | Critic | 72% |
Factori de stres determinati de procesul de spitalizare
Intregul proces de spitalizare constituie un factor important de stres, precum o interventie chirurgicala, diferite analize si teste, durerea resimtita. Totusi, plosca, perfuziile si injectiile nu sunt considerate factori de stres critici de catre pacienti.
| Factori de stres | Evaluare pacienti | Proportie pacienti | Evaluare asistente medicale | Proportie asistente medicale |
| Durere | Critic | 85% | Critic | 61% |
| Interventii chirurgicale | Critic | 77% | Critic | 91% |
| Analize si teste | Critic | 59% | Critic | 55% |
| Plosca | Critic | 54% | Mediu | 43% |
| Perfuzii si injectii | Critic | 52% | Mediu | 55% |
Factori de stres determinati de relatia asistenta medicala – pacient
Relatia asistente-pacient nu este considerata un factor de stres foarte mare de catre asistente, cu exceptia cazului in care pacientii nu inteleg instructiunile primite. In schimb, pacientii o considera o sursa importanta de stres, pe langa lipsa de intelegere a instructiunilor, mentionand si lipsa timpului dedicat lor si sentimentul ca sunt o povara.
Un nivel mai bun de comunicare intre asistentele medicale si pacienti, va avea ca rezultat eliminarea diferentelor de puncte de vedere si imbunatatirea relatiilor pentru reducerea stresului asociat spitalizarii.
| Factori de stres | Evaluare pacienti | Proportie pacienti | Evaluare asistente medicale | Proportie asistente medicale |
| Incapacitatea de a intelege instructiunile primite de la cadrele medicale | Critic | 75% | Critic | 54% |
| Lipsa timpului dedicat pacientilor | Critic | 67% | Mediu | 62% |
| Sentimentul pacientului ca a devenit o povara pentru asistente | Critic | 64% | Mediu | 44% |
| Colectarea informatiilor de catre asistente | Critic | 48% | Mediu | 67% |
Concluzii
Este evident din analiza rezultatelor ca pacientii se confrunta cu un grad ridicat de stres la spitalizare, iar factorii care le cauzeaza cel mai mult stres sunt insuficienta cunoastere a starii in care se afla, intrebarile fara raspuns si efectele bolii.
In fiecare zi, asistente medicale vin in contact cu pacientii si prin natura meseriei, dintre toate cadrele medicale, sunt cele care petrec cel mai mult timp alaturi de pacienti.
Asistentele medicale pot contribui eficient la reducerea stresului experimentat de pacient, cu conditia ca managementul spitalului sa inteleaga importanta acestui factor si sa fie organizate instruiri pe aceasta tema.
Atributele socio-profesionale importante ale unei asistente medicale sunt:
- sa discute cu pacientul despre problemele medicale ale acestuia
- sa dea dovada de disponibilitate atunci cand pacientul ii solicita ajutorul
- sa se comporte condescendent, amabil, fara raceala si fara sa ii critice temerile
- sa se comporte cu discretie
- sa protejeze intimitatea pacientului in timpul examinarii fizice
Consilierea psihologica a pacientului joaca un rol important in diminuarea nivelului de stres cauzat de spitalizare.
Pentru obtinerea sanatatii psihologice a pacientului se poate actiona in 3 directii:
- consilierea psihologica directa a pacientilor in cadrul spitalului de catre cadre medicale specializate
- formarea si sustinerea personalului medical pentru sustinerea psihologica a pacientilor si diminuarea stresului
- analizarea in scopul unei mai bune intelegeri a stresului cauzat de bolile psihosomatice, de afectiunile fizice, precum si eficienta consilierii psihologice in spital
Asistentele medicale si pacientii trebuie sa conlucreze pentru reusita tratamentului. Impreuna se pot ocupa de problemele imediate, legate de tratarea bolii, precum si de mentinerea echilibrului psihic al pacientului pe parcursul spitalizarii.
Va recomandam sa cititi:
