Atac de panica sau reactie de teama?

Atacul de panica se manifesta prin cresterea brusca si coplesitioare a unor stari de anxietate si teama, ritmul cardiac este crescut si persoana afectata are dificultati de respiratie.

Fara un tratament adecvat, atacurile de panica pot conduce la tulburari de panica si alte probleme de sanatate, precum si incapacitatea de a indeplini activitati zilnice normale.

Sansele de recuperare, de reducere a simptomelor sau chiar de eliminare a acestora, cresc considerabil in cazul unei interventii cat mai rapide.

Ce diferentiaza un atac de panica de o teama normala?

Stresul produs de frica este o experienta normala care apare atunci cand ne confruntam cu ceva necunoscut sau inconfortabil. Este o reactie normala a sistemului nervos, ca raspuns la o amenintare reala sau posibila, prin care suntem pregatiti sa reactionam.

In schimb, atacul de panica este o stare care apare neasteptat, fara un motiv clar si are o intensitate care imobilizeaza. Exista cazuri in care starea de panica apare atunci cand persoana este relaxata sau chiar doarme.

Atacul de panica poate fi un eveniment singular sau se poate manifesta in episoade repetate. Atacurile de panica recurente sunt adesea declansate de o situatie specifica, cum ar fi traversarea unui pod sau discursul in public, in special atunci cand situatia a provocat atacuri de panica si anterior.

Atacurile de panica pot aparea atat in cazul unor persoane sanatoase si cu tonus pozitiv, dar si ca parte componenta a altei tulburari, cum ar fi tulburarea de panica, fobia sociala, sau depresia. Indiferent de cauza, atacurile de panica sunt tratabile.

Semne si simptome ale atacului de panica

Atacurile de panica se pot declansa oriunde si oricand, la cumparaturi, pe strada , la serviciu, in timpul condusului, si mai rar, acasa.

Semnele si simptomele unui atac de panica se dezvolta brusc si, de obicei, ajung la apogeu in decurs de 10 minute. Cele mai multe atacuri de panica se incheie in 20 – 30 de minute, iar rareori dureaza mai mult de o ora.

Un episod de atac de panica include o combinatie din urmatoarele semne si simptome:

• respiratie superficiala sau hiperventilatie
• palpitatii ale inimii, ritm cardiac crescut
• durere toracica sau disconfort
• stare de tremur, agitatie
• senzatie de sufocare
• senzatie de ireal
• transpiratie
• greata, dureri abdominale
• senzatie de ameteala, vertij sau lesin
• amortire sau furnicaturi
• senzatia de cald sau rece
• teama de moarte, de a pierde controlul, sau de a innebuni

Este atac de panica sau atac de cord?

Majoritatea simptomelor unui atac de panica sunt fizice – dureri in piept, palpitatii ale inimii, dificultati de respiratie, iar de multe ori sunt atat de grave incat sunt confundate cu un atac de cord. De fapt, multe persoane care sufera de atacuri de panica merg la medic sau la camera de urgenta cu convingerea ca experimenteaza o problema medicala care le ameninta viata.

Semne si simptome ale tulburarii de panica

In timp ce multe persoane experimenteaza atacuri de panica singulare, fara alte complicatii, exista persoane care sufera de atacuri de panica recurente, si pot dezvolta tulburarea de panica. Tulburarea de panica se caracterizeaza prin atacuri de panica repetate, combinate cu modificari majore ale comportamentului sau anxietate persistenta.

Cum se poate recunoaste tulburarea de panica?

O persoana afectata de tulburarea de panica poate experimenta:

• atacuri de panica frecvente si neasteptate, care nu sunt legate de o anumita situatie
• ingrijorare constanta in legatura cu debutul unui nou episod de panica
• un comportament diferit din cauza atacurilor de panica anterioare, cum ar fi evitarea locurilor in care s-au declansat

Desi un atac de panica dureaza doar cateva minute, efectele experientei pot lasa o amprenta de durata. In cazul tulburarii de panica, amintirea fricii intense resimtite in timpul atacurilor poate avea un impact negativ asupra increderii de sine si poate provoca incapacitatea de a functiona in viata de zi cu zi.

Cu timpul, pot aparea urmatoarele simptome de tulburare de panica:

Anxietate anticipativa – in loc sa se simta relaxata si sa se comporte normal intre atacurile de panica, persoana afectata traieste cu teama repetarii iminente a episoadelor de panica. Aceasta asteptare continua perturba grav activitatile zilnice.

Comportamentul de evitare – persoana afectata incepe sa evite anumite situatii sau medii, fie ca anterior in acestea au aparut episoadele de panica, fie ca persoana se imagineaza captiva sau neajutorata in aceste situatii sau medii in cazul unui nou episod de panica. Forma extrema a acestor stari se numeste agorafobie.

Tulburari de panica cu agorafobie

Agorafobia a fost considerata, in mod traditional, ca fiind o teama de locuri publice sau de spatii deschise. Tendinta actuala este de a considera agorafobia o complicatie a atacurilor de panica. In cazul agorafobiei, persoanei ii este teama sa nu survina un atac de panica intr-un spatiu fara iesire, intr-o situatie jenanta sau intr-o situatie unde nu poate primi ajutor.

Din cauza acestor temeri, persoana incepe sa evite din ce in ce mai multe locuri si situatii. De exemplu: zonele aglomerate, magazinele, stadioanele, mijloacele de transport, nu doar metroul, ci si autobuzul, trenul sau avionul. In cazuri grave, singurul loc in care persoana se simte in siguranta este acasa.

Situatii si activitati evitate in cazul agorafobiei:

• a fi departe de casa, a conduce sau a merge oriunde, fara compania unei persoane „in conditii de siguranta”
• efortul fizic, din cauza temerii ca ar putea declansa un atac de panica
• frecventarea unor locuri din care evacuarea este mai dificila, cum ar fi restaurante, teatre, magazine, sau transportul public
• locuri unde ar fi jenant ca persoana sa sufere un atac de panica, cum ar fi o intrunire, o sedinta, o intalnire
• consumul de alimente si bauturi care ar putea provoca atacul de panica, cum ar fi alcoolul, cofeina, sau anumite medicamente

Desi agorafobia poate debuta oricand, deobicei, apare in primul an de episoade recurente de panica.

Cauzele atacului de panica si a tulburarii de panica

Cauzele exacte ale atacului de panica si ale tulburarii de panica nu sunt clar identificate, totusi, factorul ereditar pare a avea un rol foarte important. Deasemenea, exista o legatura intre atacurile de panica si evenimente majore ale vietii: absolvirea scolii, primul loc de munca, casatoria, nasterea unui copil, sau situatii de stres sever: moartea cuiva drag, divortul, pierderea locului de munca.

Atacurile de panica pot aparea si in urma unor probleme de sanatate. In stabilirea diagnosticului, medicul va trebui sa investigheze si afectiuni precum:

• prolapsul valvei mitrale, o problema cardiaca minora, care apare atunci cand una dintre valvele inimii nu se inchide corect
• hipertiroidia (hiperactivitatea glandei tiroide)
• hipoglicemia (scaderea nivelului de glucoza din sange)
• dependenta de anumite substante (amfetamine, cocaina etc.)

Tratament atac de panica si tulburare de panica

Atacurile de panica pot fi tratate cu succes prin strategii de auto-educare si sesiuni de terapie.

Terapie cognitiv-comportamentala

Terapia cognitiv-comportamentala este, in general, considerata ca fiind cea mai eficienta forma de tratament pentru atacuri de panica, tulburari de panica si agorafobie. Terapia cognitiv-comportamentala se concentreaza asupra tiparelor comportamentale si de gandire care sustin sau declanseaza atacuri de panica. Terapeutul va ajuta persoana sa isi priveasca temerile intr-o lumina mai realista. Experienta de panica se va diminua in momentul in care persoana constientizeaza ca exista solutii pentru temerile respective.

---

Terapia de expunere pentru atacurile de panica si tulburarea de panica

In terapia de expunere, persoana trebuie sa exerseze senzatiile fizice de panica intr-un mediu sigur si controlat, astfel invatand cum sa reactioneze si sa faca fata episoadelor de panica. Pe parcursul terapiei, persoana va trebui sa hiperventileze, sa agite capul dintr-o parte in alta, sau sa isi tina respiratia. In cazul agorafobiei, terapia de expunere se va face pentru fobiile specifice persoanei. Cu fiecare expunere, se va diminua frica generata de aceste fobii si senzatii corporale, si se va dezvolta un sentiment de control asupra starii de panica.

Tratamentul medicamentos

Medicatia poate fi utila pentru a controla temporar sau a reduce unele dintre simptomele tulburarii de panica. Cu toate acestea, nu trateaza si nu rezolva problema. Medicamentele sunt recomandabile atunci cand sunt combinate cu alte terapii, cum ar fi terapia si modificarile stilului de viata, care abordeaza cauzele profunde ale tulburarii de panica.

Medicamentele utilizate pentru atacuri de panica si tulburarea de panica includ antidepresivele. Totusi, este nevoie de cateva saptamani inainte sa produca efecte, deci va trebui respectat tratamentul in mod continuu, nu doar in timpul unui episod de panica.

Auto-educarea

Tratamentul si terapia cu un specialist fac o mare diferenta, dar este esential ca persoana afectata sa se implice in procesul de recuperare prin:

• cunoasterea reactiilor fiziologice si psihologice ce pot aparea in atacul de panica
• evitarea fumatului, consumului de alcool si cofeina
• invatarea tehnicilor de control al respiratiei, hiperventilarea, dar si respiratia profunda
• invatarea de tehnici de relaxare
• relationarea directa cu membrii familiei, si cu prietenii
• exercitii fizice (minim 30 de minute zilnic, alergare, inot, dans etc.)
• odihna si program regulat de somn (minim 7-9 ore pe noapte)