La nivel mondial, speranta de viata a oamenilor este cu zeci de ani mai mare in prezent, decat era acum cateva secole. Totusi, ceva a ramas aproape neschimbat.
O echipa internationala de cercetatori a realizat un studiu privind longevitatea oamenilor, luand in considerare date statistice din ultimii 200 de ani. Studiul a fost publicat de National Academy of Sciences.
Cum a evoluat speranta de viata
Cercetatorii din Statele Unite ale Americii, Germania, Danemarca, Canada, si Kenya au analizat datele statistice privind nasterea si decesul a peste 1 milion de oameni, incepand cu 1700 si pana in prezent.
Studiul a inclus oameni din culturi economice diferite: persoane din tari industrializate, persoane nascute inainte de era industriala precum si civilizatii mai putin dezvoltate, de vanatori-culegatori.
De exemplu, speranta de viata pentru persoanele din Suedia era la inceputul anilor 1800 de 30 de ani, iar astazi, a ajuns la peste 80 de ani. Practic, mai mult decat dublu intr-un interval de 200 de ani.
Acest salt incredibil al longevitatii a fost atribuit descoperirilor din medicina moderna si unitatilor de sanatate publica. De-a lungul timpului, decesele la nastere si cele din perioada copilariei au fost semnificativ reduse.
Cu toate acestea, diferenta dintre longevitatea barbatilor si cea a femeilor, nu s-a schimbat prea mult. Femeile traiesc in medie cu 5 ani mai mult decat barbatii, aceeasi diferenta inregistrandu-se si la inceputul anilor 1800.
La nivel mondial, durata medie de viata este de aproximativ 71 de ani. Barbatii traiesc in medie 68 de ani, in timp ce femeile traiesc in medie 73 de ani.
In Statele Unite ale Americii, durata medie de viata este de aproape 79 de ani. Barbatii traiesc in medie 76 de ani, in timp ce femeile traiesc in medie 81 de ani.
Franta este o tara care a pus accent in ultimele decenii pe cresterea longevitatii populatiei sale, speranţa de viaţă a femeilor ajungand la 85,6 ani în 2013, iar a bărbaţilor la 79 de ani.
Romania are cea mai mica speranta de viata din Uniunea Europeana, respectiv de 78,7 de ani la femei si 71,6 ani la barbati, potrivit datelor aferente anului 2013.
Genetica, stil de viata sau amandoua?
Cercetatorii implicati in studiu considera genetica unul din principalii factori ai decalajului de longevitate dintre sexe.
Principalul suspect este cromozomul X. Femeile au doi cromozomi X, in timp ce barbatii au doar unul. Aceasta diferenta poate modifica, subtil, modul in care celulele imbatranesc. Avand doi cromozomi X, femeile pastreaza copii duble ale fiecarei gene, ceea ce inseamna ca au o rezerva „sanatoasa” in cazul in care apare o disfunctionalitate a celulei. Barbatii nu au aceasta rezerva, odata cu trecerea timpului, existand riscul ca mai multe celule sa functioneze deficitar.
Alti factori care contribuie la speranta de viata mai redusa a barbatilor:
Din punct de vedere psihologic, femeile gestioneaza mai bine perioadele de stres decat barbatii. Acestia sunt predispusi sa se interiorizeze, sa nu comunice in situatiile conflictuale, ceea ce poate reprezenta un pericol pentru sanatate lor.
Alimentatia barbatilor este mai putin sanatoasa decat a femeilor, nivelul de colesterol este mai ridicat si sunt expusi riscului de boli cardiovasculare, si nu numai.
Inclusiv consumul mai mare de carne rosie, o sursa importanta de fier in dieta, defavorizeaza sexul masculin. Din cauza menstruatiei, femeile inregistreaza un nivel mai redus de fier in organism, in special femeile tinere peste 20 de ani. La nivel intracelular, fierul joaca un rol foarte important in reactiile chimice care produc radicali liberi daunatori, barbatii fiind mai expusi procesului de imbatranire celulara.
In general, pentru barbati sanatatea nu reprezinta o prioritate. La femei, in primii 30 de ani de viata intervine sarcina, ceea ce le creaza o constientizare a nevoii de ingrijire. Barbatii, in absenta unor experiente negative legate de sanatate, constientizeaza aceasta nevoie de ingrijire abia dupa 45-50 de ani. Controlul medical de rutina este destul de rar in cazul barbatilor.
Concluzia este una pozitiva pentru sexul masculin, efectele predispozitiei genetice de a trai mai putin pot fi depasite prin adoptarea unui stil de viata sanatos. In acest algoritm al longevitatii, speranta de viata depinde in proportie de 70% de factorii de mediu si stilul de viata, si doar in proportie de 30% de predispozitia genetica.
Subiecte: femei studiu
